Judith decapitându-l pe Holofernes

Cartea deutero-canonică Judith relatează cum Judith și-a salvat poporul seducându-l și ucigându-l pe Holofernes, generalul asirian. Judith îl îmbată pe Holofernes, apoi îi înșfacă sabia și îl decapitează: „Apropiindu-se de patul lui, ea l-a apucat de părul capului și a zis: «Întărește-mă, Doamne Dumnezeul lui Israel, în această zi!». Și l-a lovit de două ori peste gât cu toată puterea ei și i-a luat capul de pe el”. Decapitarea lui Holofernes a fost un subiect favorit al epocii, fiind descrisă de nume precum Donatello, Sandro Botticelli, Andrea Mantegna, Giorgione, Artemisia Gentileschi și Lucas Cranach cel Bătrân (ultimii doi artiști publicați pe DailyArt), printre diferiți alții. Abordarea lui Caravaggio a fost, în mod obișnuit, de a alege momentul cu cel mai mare impact dramatic, momentul decapitării propriu-zise. Fețele celor trei personaje demonstrează măiestria sa în domeniul emoțiilor, chipul lui Judith demonstrând în special un amestec de determinare și repulsie. Modelul pentru Judith este probabil curtezana romană Fillide Melandroni, care a pozat pentru alte câteva lucrări ale lui Caravaggio în jurul acestui an. Scena în sine, și în special detaliile legate de sânge și decapitare, au fost probabil inspirate din observațiile lui Caravaggio la execuția publică a lui Beatrice Cenci cu câțiva ani înainte.