Pe o barcă cu pânze

Ca și cum am fi noi înșine pe barcă, privirea ne este îndreptată către prova bărcii, unde stă un cuplu. Se țin de mână și privesc de la distanță orașul din față, ale cărui turle de biserici și clădiri se întrezăresc prin ceața dimineții. Femeia este Caroline, soția artistului, pe când bărbatul este posibil să fie chiar Friedrich. E plauzibil ca în această lucrare artistul să fi făcut referire la motivul navigării prin viață și la noțiunea vieții ca o călătorie din lumea aceasta către următoarea, după cum această temă este familiară în tradiția picturală și literară creștină. Cei doi sunt cu spatele la privitor și privesc în depărtare peste ape, spre un țărm distant unde se află marginea unui oraș - destinația lor. Orizontul e presărat cu turle și clădiri gotice, însă inexacte și neidentificabile deocamdată. Este un tărâm de vis, o altă lume. Cuplul se află într-o călătorie a sufletului.