Natură moartă cu vas albastru

Exact în această zi, în 1839, s-a născut Paul Cézanne, bunicul abstracților secolului XX. Atât Matisse, cât și Picasso au remarcat că Cézanne „este tatăl nostru, al tuturor.”

Natura moartă a fost o temă principală de-a lungul carierei artistice a lui Paul Cézanne. Folosind un repertoriu de obiecte de zi cu zi, cum ar fi fructe, ulcioare, sticle și farfurii, el a experimentat relațiile de formă, culoare și model. Deși grupările par obișnuite, Cézanne este cunoscut ca având mare grijă cu aranjamentul, petrecând uneori ore întregi poziționând obiectele. 

În această acuarelă viu colorată, concepția monumentală a formei a lui Cézanne este evidentă: ulciorul, cele două vase, una albă, alta albastră și cele șapte mere presupun o prezență fizică dincolo de percepția normală a existenței lor. Folosind mici pete de culoare așezate una lângă alta, Cézanne a evocat plasticitatea substanței, construind forma mai degrabă, precum cărămizile construiesc structuri. Tușele sale de pensulă, proaspete și viguroase, sunt vizibile pe peretele din fundal, în timp ce zonele de verde și albastru sunt juxtapuse. Merele sunt reprezentate cu arcade roșii în jurul perimetrului, apoi tușe de pensulă galbene lângă cele roșii; mijlocul gol sugerează lumina care se reflectă de pe suprafață. Tușele curbate de pensulă maronii, verzi și albastre, care par a se amesteca cu jumatatea inferioară a peretelui, alcătuiesc de fapt fața de masă.