Două studii ale unui nud cu păr lung, șezând

Ieri a fost cea de-a 100-a aniversare a morții lui Gustav Klimt.

Exercițiul preferat al acestui mare artist era puțin neortodox: angaja câteva modele de nuduri, care se relaxau prin atelierul lui, deseori în poziții spontane, pe care Klimt le surprindea cu doar câteva tușe de cretă și creion. Multe dintre aceste studii „pe viu” au rămas lucrări independente, pe când altele au stat la baza unor picturi. Aceste schițe ce înfățișează o femeie îngenuncheată, cu fesele generoase înspre privitor și cu părul ei luxuriant ce i se prelinge în jurul capului, de parcă ar fi prins într-un curent de aer sau de apă, au servit într-un final drept desene pregătitoare pentru figura din prim-planul picturii Peștișorul auriu (în prezent în Kunstmuseum Solothurn, din Elveția).

În pictura definitivată, nudul își păstrează poziția, dar își întoarce capul și privește obraznic peste umăr; inițial, Klimt a intitulat-o Criticilor mei din cauza controversei legate de trei picturi murale erotice, pe care le pictase pentru Universitatea din Viena și care fusesera atacate de presa conservatoare. Maniera fluidă și stilizată în care au fost tratate corpul și părul, vecină cu abstractizarea, sugerează asocierea pe care o face Klimt între femei și apă—fără margini, imateriale, de neînțeles—un motiv des întâlnit în opera lui. Chiar dacă acest desen a servit drept studiu pentru o altă lucrare, s-ar părea că artistul a considerat-o o operă de artă sine stătătoare. Nu numai că a semnat-o, dar a și publicat o reproducere a figurii din dreapta în periodicul Secesiunii vieneze, Ver Sacrum, în 1902; însemne estompate de creion roșu—indicații de încadrare pentru fotograf—înrămează figura. Desenul e adăpostit într-o copie fidelă a unei rame proiectate de însuși Klimt, un exemplu al dedicării lui pentru ideea de Gesamtkunstwerk (operă de artă completă).

Lucrările lui Klimt au inspirat mulți artiști. În 2015, fotografa Inge Prader a recreat impresia Secesiunii vieneze, aducând la viață personajele din picturile lui Gustav Klimt. Găsiți fotografiile aici.