Artemisia Gentileschi
În această zi din anul 1593, s-a născut la Roma Artemisia Gentileschi, una dintre cele mai remarcabile pictorițe aparținând stilului baroc italian.
Tatăl lui Gentileschi, Orazio, a fost un artist cunoscut, iar Artemisia și-a șlefuit talentul la atelierul acestuia timp de mulți ani înainte să își creeze propriile lucrări. În anii 1610, Artemisia a fost violată de un membru mai în vârstă al atelierului, Agostino Tassi. Acest lucru i-a influențat atât tot restul vieții, cât și arta, care reflectă deseori tematici legate de „Puterea femeilor”, precum se vede în Iudita răpunându-l pe Olofern și în Salome cu capul Sfântului Ioan Botezătorul. Artemisia a fost o femeie de o independență excepțională și o artistă prolifică.
În această operă, s-a prezentat drept o alegorie a picturii. Punctul de inspirație a plecat de la lucrările lui Cesare Ripa, mai ales de la Iconologia, unde problematizează ideea conform căreia virtuțile și conceptele abstracte ar trebui antropomorfizate. Ripa considera că pictura trebuie să fie prezentată drept „o femeie frumoasă, cu păr negru și bogat, despletit și răvășit în toate părțile, cu sprâncenele arcuite, care să denote reveria, având gura acoperită cu o bucată de pânză legată după urechi, cu un lanț de aur la gât de care atârnă o mască, având scris în față „imitație”. Într-o mână ține pensula, iar în cealaltă, paleta, cu îmbăcămintea ca o draperie evanescentă. În afară de pânza din jurul gurii, Gentileschi aplică întocmai această descriere. Mesajul transmis este plin de îndrăzneală și curaj, întrucât tematicile feministe erau rare la acea vreme când femeile abia dacă erau angajate, cu atât mai puțin recunoscute pentru munca lor.
Autoportretul a fost pictat cel mai probabil în timpul șederii lui Gentileschi în Anglia, între anii 1638 și 1639.
Artemisia este una dintre pictorițele ce figurează în Women Artists Notebook; poți să o vezi aici!
P.S.: Aici poți citi despre una dintre cele mai faimoase picturi ale Artemisiei Gentileschi, care se consideră că a fost inspirată de propria sa traumă: Iudita răpunându-l pe Olofern.