Albrecht Dürer
Este timpul pentru o nouă colaborare! Pentru următoarele patru duminici vom prezenta minunata colecție a Bayerische Staatsgemäldesammlungen - Alte Pinakothek din München. O puteți vedea pe conturile noastre pe rețelele de socializare (vă puteți abona aici: Facebook, Twitter și Instagram). Începem cu o absolută capodoperă clasică din istoria artei. Savurați! :)
Acest autoportret din anul 1500 al pictorului din Nürnberg Albrech Dürer este nu doar cea mai renumită capodoperă din Alte Pinakothek, dar în întreaga istorie a artei vestice. Lucrarea în mărime naturală marchează un punct de cotitură la sfârșitul Evului Mediu.
Cu toate că lucrarea este modernă prin felul încrezător în care prezintă persoana, ea este totuși influențată de puternica tradiție creștină dominantă în Evul Mediu. Reprezentarea în profil frontal face referință modelelor de Salvador Mundi (Iisus Hristos, Mântuitorul lumii). Lucrarea artistică a lui Dürer poate fi legată de tema creștină deoarece desenul, grafica și pictura au puterea de a ilustra o lume, chiar de a o “crea” de nouă. Inscripția în latină din partea dreaptă citește în traducere: “Astfel eu, Albrecht Dürer din Nürnberg, m-am pictat pe mine în culori permanente la vârsta de 28 de ani.” Acesta este cel de-al treilea autoportret al său, dar primul care să se rupă atât de radical de tradiția picturii.
Părul de lungime până la umăr poate fi înțeles ca o analogie intenționată cu figura lui Hristos. Este stabilit prin tradiție ca el să fie reprezentat ca un tânăr bărbat cu o cărare pe mijloc și o tunsoare de lungimea gâtului. Dürer adoptă astfel un motiv sacru și se reprezintă pe el însuși în asemănarea lui Dumnezeu. Această intenție este susținută de aparența imaculată și idealizată, precum și de îmbrăcămintea nobilă.
Pictorul își poziționează mâna central în pictură. Aceasta este îndreptată către blana de jder, care potrivit codului vestimentar al vremii era rezervată pentru cele mai înalte clase și chiar interzisă lui ca și artist ce își câștiga existența prin muncă manuală. Este posibil să interpretăm acest gest ca intenția sa de a urca pe scara socială.
Albrecht Dürer și-a folosit renumita monogramă pe lucrări ca o marcă comercială: A pentru Albrecht și D pentru Dürer. În acest fel el și-a marcat statutul de autor și a autentificat calitatea înaltă a lucrărilor sale. La timpul lui Dürer, artiștii erau încă organizați în bresle și aveau un statut similar meșteșugarilor. Artistul modern, un concept nou pentru standardele vremii, avea intenția să fie considerat ingenios și inventiv. Un autoportret descrie acest proces de descoperire precum nicio altă lucrare a artiștilor vremii.
Pe parcursul vieții lui Dürer pictura a fost probabil expusă în casa sa din Nürnberg, ca mai târziu să fie mutată în sala primăriei din oraș și după vândută orașului München în 1805. Din sfera privată pictura și-a găsit drumul către sala de expoziție a orașului și după în colecția regală de pictură. Astfel a devenit dintr-un portret individual mândria orașului pentru “fiul orașului” și în cele din urmă o lucrare clasică în istoria artei.
P.S. Aici găsiți o listă a celor mai emblematice autoportrete din arta europeană pe care toată lumea ar trebui să le cunoască. Dürer este și el acolo.
P.P.S. Aruncați o privire altor reproduceri după capodopere renascentiste în colecția DailyArt Prints.