Félix Vallotton
„O veste grozavă care vă va surprinde cu adevărat: mă voi căsători. Mă căsătoresc cu o doamnă pe care am cunoscut-o și apreciat-o de mult timp, o prietenă, o văduvă cu trei copii. Are suficiente mijloace pentru a se întreține pe ea și pe copiii ei, iar cu ceea ce voi putea câștiga, ne vom descurca foarte ușor. Și mai mult, familia se va ocupa de copii și sunt sigur că mă va ajuta enorm în carieră. Sunt niște comercianți importanți de artă”.
Așa se face că, la începutul anului 1899, Felix Vallotton își anunță căsătoria cu Gabrielle Rodrigues-Henriques, fiica lui Alexandre Bernheim, un prieten al lui Delacroix, Corot și Courbet, care a promovat realiștii, picturile școlii Barbizon și primul impresionist, iar mai târziu pictori postimpresionişti. Împreună cu fiii săi, a condus o galerie de artă și a organizat prima expoziție importantă de pictură a lui Vincent van Gogh la Paris. Datorită acestei căsătorii, el a expus și lucrările lui Vallotton.
Până în 1903, Vallotton a realizat multe picturi cu soția și copiii săi, precum și cu diferitele cunoștințe ale soției sale. Aici, Gabrielle joacă cărți cu mama și unchiul ei. Pictura are o compoziție neobișnuită; Soția lui Vallotton este relegată pe plan secund la o distanță aproape inaccesibilă. La acel moment, relațiile dintre Vallotton și familia soției sale au început să se deterioreze. Mai mult decât atât, nu avea să treacă mult până când pictorul a refuzat categoric să-și vândă tablourile cumnaților săi. Distanța din tablou era reprezentativă pentru distanța din viața reală.
O duminică minunată tuturor! Nu uitați să aruncați un ochi la frumoasele printuri în alb și negru ale lui Felix Vallotton! <3
P.S. Nu ratați jurnalele noastre artistice din magazinul DailyArt; sunt perfecte pentru a vă nota gândurile despre artă!