Fântâna de Foc și Tăcere

Această reprezentare cosmogonică, care dezvăluie o fascinație pentru elemente și, în special, pentru foc (am putea să ne gândim la o erupție vulcanică), este un exemplu al artei Ernei Rosenstein din anii 1980. Compoziția ascetică a fost creată cu linii curbate trasate pe fundalul unei texturi tremurânde, care amintește de lava strălucitoare.

Simțind aversiune față de toate canoanele și convențiile, Rosenstein și-a infuzat picturile cu emoțiile și asocierile proprii și le-a folosit ca pe un jurnal al procesului său creativ. Acesta din urmă era mai important pentru ea decât rezultatul final sub forma picturii. De asemenea, a pus sub semnul întrebării scopul distincțiilor făcute de criticii de artă: figurație vs. abstracție, desen vs. pictură sau obiect vs. acțiune. Ea considera că este pretențios ca artiștii să se străduiască să-și dezvolte propriile stiluri personale - era mai important pentru ea dacă artistul era autentic în exprimarea proprie. Criticii de artă au evidențiat adesea simțul culorii pe care îl avea (pictura înfățișată aici combină albastrul pătat cu roșu și portocaliu). Suprarealismul, adesea menționat în contextul operei sale, s-a manifestat nu doar în natura picturilor ei, ci și în abordare. Tadeusz Kantor, cel care a conceput expoziția personală a lui Rosenstein de la Zachęta în 1967, a înțeles bine acest lucru: lângă picturile ei în ulei, a plasat un dulap din camera ei, tratat ca un ansamblu, împreună cu câteva miniaturi și obiecte din sticlă artificială.

Rosenstein a fost și poetă, lucru reflectat în titlurile operelor sale. Pe partea din spate a ramei este o inscripție, posibil scrisă de mâna artistei: „Începutul focului și al apei” (nu este clar când a fost schimbat titlul în varianta actuală Fântâna de foc și tăcere). Un element important pe pânzele sale este semnătura decorativă, care amintește de înfloriturile Art Nouveau. În această pictură, semnătura este plasată mai sus și este și mai decorativă (era mai puțin elaborată în lucrările sale anterioare, în timp ce formele din picturi erau mai sălbatice). Artista nu și-a considerat niciodată picturile complete și nu s-a gândit niciodată la compoziție ca fiind limitată doar la pânză; acest lucru se manifestă aici prin ramă, pictată în același mod ca și fundalul compoziției.

Vă prezentăm lucrarea de astăzi datorită Galeriei Naționale de Artă Zacheta din Varșovia.

P.S. Nu ratați colecția noastră de 50 de cărți poștale create de artiste uimitoare!

P.P.S. Sunteți fani ai suprarealismului? Avem ceva special pentru voi! Testați-vă cunoștințele în QUIZ-ul nostru: Femeile suprarealismului!