Rolla

În primăvara anului 1878, cu o lună înainte de inaugurarea Salonului, Rolla a fost categoric exclusă din eveniment de administrația Beaux-Arts, deși Henri Gervex era un pictor renumit. La doar 26 de ani, Gervex câștigase deja o medalie la Salon. De această dată însă, autoritățile s-au poziționat diferit, pronunțând scena din Rolla „imorală”.

Gervex și-a găsit inspirația pentru tablou într-un poem lung, publicat în 1833 de Alfred de Musset (1810-1857). Acesta relatează destinul unui tânăr burghez, Jacques Rolla, care se afundă într-o viață de lene și desfrânare. O întâlnește pe Marie, o adolescentă care a găsit în prostituție o cale de scăpare din sărăcie. Rolla poate fi văzut în tablou ruinat, stând lângă fereastră și privind-o pe fata adormită. Urmează să se sinucidă prin otrăvire.

Scena nu a fost considerată indecentă din cauza nudității lui Marie (care nu era deloc diferită de nudurile canonice de la vremea respectivă). Mai degrabă, contemporanii au acordat atenție naturii moarte alăturate, formată dintr-o rochie, o jartieră și un corset desfăcut în grabă, acoperit cu un joben. E posibil ca Gervex să fi fost sfătuit de Edgar Degas să includă „un corset pe jos”, pentru ca privitorul să își dea seama că femeia „nu e un model”. Într-adevăr, dispunerea și natura hainelor indică foarte clar consimțământul lui Marie și statusul ei de prostituată. Mai mult decât atât, bastonul care răsare dintre haine funcționează ca o metaforă pentru actul sexual.