Păianjen

Pentru următoarele cinci săptămâni fiecare sâmbătă vom prezenta stampe de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20 din colecția Muzeului național din Cracovia (Polonia). Astăzi prezentăm una din cele mai ciudate stampe pe care le-am văzut în viața mea. Dar este și un pic fermecătoare, nu e asa? 

Prin această stampă, simbolistul francez Odilon Redon s-a întors la un motiv pe care îl crease cu șase ani în urmă în desenul în creion, Păianjen zâmbitor. Acel păianjen împreună cu acesta din lucrarea curentă prezintă un mic zâmbet, ochi veseli ce se uită jucăuș în sus și nări evazate ce par să inhaleze cu bucurie aerul. Când ne uităm la lucrările lui Redon totul pare credibil, că păianjenii zâmbesc, au nasuri drăguțe și că au zece în loc de opt picioare. Prezența păianjenilor, insectelor și plantelor în lucrările lui Redon provine din lunga sa prietenie cu botanistul Armaund Clavaud, care l-a introdus pe tânărul Redon în fascinanta lume a celor mai mici creaturi vii. Odată cu dezvoltarea cunoștințelor detaliate ale lui Redon despre structura și aparența creaturilor, el a putut să reprezinte hibrizi convingători, creați cu ajutorul imaginației sale: tulpina florilor îndoită sub greutatea capetelor umane, cactuși cu fețe umane și păianjeni ce zâmbesc și plâng. Poreclit "prințul visurilor" de către Joris-Karl Huysmans, Redon redă viziuni simbolice ascunse în visuri. Lucrările din anii 1875-1889, totuși, tind să semene cu scene de coșmar. 

Atât estetica acestor desene și stampe și schema de culoare negru-și-alb a lucrărilor sale, poate provoca surpriză sau chiar teamă; un rezultat al tehnicilor sale aplicate. Odilon Redon juxtapune elemente atât observate cât și neobservate în natură, dar face asta într-un mod foarte credibil, posibil creând un drum pentru suprarealiști. Lucrările sale au fost citate cu entuziasm nu doar de către scriitori (protagonistul romanului decadent al lui Huysmans intitulat "Împotriva firii" a fost un colecționar al lucrărilor lui Redon), dar și de către poeți ale căror poezii el le-a ilustrat: Baudelaire și Poe; Astfel, incluzându-l pe Redon în trendul simbolist, ale cărui valori el nu le-a împărtășit totuși integral. Recunoscut și deosebit de popular în timpul vieții sale, el a devenit o inspirație pentru generațiile următoare: mișcarea Nabis, fauvismul, Paul Gauguin și Marcel Duchamp.