Rousse

Toulouse-Lautrec a produs nenumărate picturi cu femei în momente private, adesea la toaleta lor. Acest prim-plan al unei femei umple centrul compoziției, oferind spectatorului o vedere a unui spate sculptural. Scaunele din răchită din jurul ei sugerează că scena a avut loc în atelierul artistului, strada Caulaincourt. Deși la acea vreme tema unei femei la toaleta ei era adesea explorată, în special de Mary Cassatt și Bonnard, influența naturalistă a impresionistului Edgar Degas a fost cea care domină în acest tablou de Lautrec. Neglijarea ipostazei academice și a perspectivei accelerate a fost destul de neobișnuită în opera lui Lautrec și a făcut ecou seriei de femei la toaleta pe care Degas a prezentat-o la cea de-a opta și ultima expoziție impresionistă din 1886. Încadrarea scenei și punctul de vedere înalt aduc în minte pastelurile magistrale ale lui Degas pe care Lautrec l-a admirat profund. La fel ca și bătrânul său, Lautrec arată femeile „fără volanele lor” de parcă „s-ar uita prin gaura cheii”. Cu toate acestea, el diferă de Degas prin umanitatea cu care le-a observat și pictat. Acest tablou a dus la o serie de neînțelegeri. Într-adevăr, a avut mai multe titluri și data i-a fost schimbată. Acum s-a stabilit că a fost pictat în 1889 și nu în 1896, așa cum se menționează în cataloagele vechi. Este cu siguranță această lucrare pe care Lautrec a expus-o sub numele de Rousse în Expoziția Les XX (un grup de artă de avangardă) de la Bruxelles în 1890. Acest titlu, ales de artist însuși, a reamintit de preferința acestuia pentru modelele cu părul roșu pe care le- a pictat toată viața, posibil, unul dintre modelele lui preferate, Carmen Gaudin.