Vallotton a început ca pictor de portrete, dar a devenit renumit pe plan internațional pentru impresionantele sale xilogravuri alb-negru. Este o operă inovatoare, cu un stil și o atmosferă de neegalat: xilogravurile fierb cu o tensiune sau o amenințare subiacentă, în timp ce umorul lor este adesea infuzat cu o mare cantitate de critică socială. Vallotton a fost un maestru al observației, un om mohorât și acerb, care a ținut lumea la distanță, dar care a observat-o cu acuitate în toată cruzimea și absurditatea ei. Picturile sale prezintă viața de zi cu zi, imprimându-i în același timp o stranietate enigmatică. Prezentarea detașată a subiectelor sale contrastează puternic cu emoțiile subiacente. Ce se întâmplă între figuri, ce se ascunde sub acest exterior neted, ce emoții strălucesc sub acest stil de pictură rece și detașat?