Buddha

Opera lui Redon reprezintă o explorare a sentimentelor și psihicului său interior. El însuși a vrut să "plaseze logica vizibilului în slujba invizibilului"; în consecință, deși opera sa pare plină de ființe ciudate și dihotomii grotești, scopul său era de a reprezenta pictorial fantomele propriei sale minți. O cronică a inspirației lui Redon și a forțelor din spatele lucrărilor lui poate fi găsită în jurnalul lui A Soi-même (Pentru mine). Procesul său a fost explicat cel mai bine de către el însuși atunci când a spus: "Deseori, ca un exercițiu și ca o susținere, am pictat anterior un obiect până la cele mai mici incidente ale aspectelor sale vizuale; dar ziua m-a lăsat trist și cu o sete nesaturată. Ziua următoare am lăsat să se desfășoare cealaltă sursă, cea a imaginației, prin amintirea formelor și am fost apoi liniștit și calmat."Redon a avut un viu interes pentru religia și cultura hindusă și budistă. Figura lui Buddha se arată din ce în ce mai mult în opera sa. Influențe de japonism s-au amestecat în arta sa, cum ar fi tabloul Moartea lui Buddha în jurul anului 1899, Buddha în 1906, Iacob și Îngerul în 1905 și Vază cu războinic japonez în 1905, printre multe altele.