Thomas Kitchin
Astăzi vă vom arăta ceva extraordinar - această hartă de perete a lumii cu dublă emisferă, absolut uimitoare și monumentală de Samuel Dunn datând din 1794. Această hartă extraordinară este atât de mare și atât de bogată în detalii, încât este excepțional de provocator să îi oferim toată atenția fie în descrieri fotografice, fie textuale. Acoperă întreaga lume într-o proiecție emisferică dublă. Harta principală este înconjurată de calcule și descrieri științifice detaliate, cât și de grafice astrale ale emisferei nordice și sudice, o hartă a lunii, un grafic de latitudine și longitudine Analemma, o hartă a sistemului solar, o proiecție Mercator a lumii, o Analemma. Nu am mai prezentat până acum o hartă - a fost ideea lui Artur să o arătăm astăzi. Mai jos veți găsi reflexiile lui. (și, la mulți ani tatălui său! )
Cunoașteți arta? Poate parea o întrebare ciudată, de vreme ce arta în ansamblu pare a fi prea vastă pentru a fi surprinsă de un telescop, subtilitățile sale prea delicate pentru a fi cercetate de un microscop, iar caracterul neclar al naturii sale prea fragil pentru a fi disecat. Arta este imprevizibilă, întotdeauna suferind mutații și bazată pe opinii, în timp ce știința este previzibilă, bazată pe legi solide și constând în teorii empirice. Cunoașterea și artele sunt două entități separate, concentrate pe preocupări distincte: dacă prima te poate duce mai aproape de adevărul științei, același lucru nu se poate spune despre adevărul artei. Tatăl meu, a cărui aniversare este în această săptămână, și-a dedicat pasiunea altei arte - călătoria. În timp ce preda geografia, a vizitat multe locuri și a experimentat diversele lor caracteristici, s-a confruntat cu culturi diverse, a umblat pe cărări diferite de oricare altele de dinainte sau de după și a explorat posibilitățile nelimitate pe care un peisaj le poate crea. Acest spirit întrebător poate fi doar unul al artei, voința neobosită de a trasa limitele cuiva, de a găsi locul sinelui în univers. Geografia studiază de asemenea orașele. Dar majoritatea orașelor pe care tatăl meu le-a cunoscut odată sunt acum complet schimbate. Străzile pe care le-a văzut vreodată s-ar putea să se fi mutat din geografie în istorie. Dar asta nu schimbă esența amintirii tatălui meu. La fel cum arta "neștiințifică" s-a schimbat din baroc în impresionism și cubism, știința "științifică" s-a schimbat din geocentrică în heliocentrică, din relativitate în cuantic (și poate în teoria corzilor). Și ceea ce rămâne ca esență a artei, esență a științei și esență a amintirii tatălui meu este această voință minunată și ingenioasă de a descoperi ce înseamnă să fi înrădăcinat în timp și spațiu. Așa că nu fiți invidioși pe aceia care au fost născuți în vremurile când cele mai bune lucrări de artă au fost create, nici în cele în care cele mai mărețe teorii ale științei au fost dezvoltate: fiți doar mândri că ați fost născuți după tatăl vostru, așa cum sunt eu; în acest timp în care puteți face o schimbare.
Artur Deus Dionisio