Joos van Craesbeeck
După împărțirea Țărilor de Jos între calviniștii din nord și catolicii din sud, artiștii flamanzi au revizuit și revitalizat vechile motive religioase pentru a reînvia tradiția catolică. Pictura lui Craesbeeck este un prim exemplu în acest sens. Pustnicul Antonie s-a retras pe o porțiune îndepărtată de coastă, însă până și în astfel de locuri ispita îi caută pe evlavioși. O lumină strălucitoare luminează spațiul întunecat precum și evenimentele stranii ce se petrec acolo. Antonie este văzut stând în fața adăpostului său, strângând Scripturile pentru a prinde putere. Marea aduce la mal o mulțime de spirite rele ce îl presează, cel mai apropiat dintre ele fiind o femeie lascivă. Scena este dominată totuși de capul uriaș al unui bărbat, din care iau naștere nenumărați diavoli, de parcă gândurile rele ar lua formă, în timp ce bărbatul privește îngrozit la produsul minții sale. Pe fruntea sa, desprinsă adânc precum o rană, se văd ființe diabolice și obiecte care și-au găsit adăpost acolo: printre ele, un pictor, o pereche de ochelari și un cuib de păsări, lăsând astfel privitorul mirat de semnificația or enigmatică. Craesbeeck dorește să își avertizeze semenii urmărind o tradiție medievală populară: precum demonstrează și motivul capului macabru, a fost inspirat "drăcoveniile" lui Hieronymus Bosch, Pieter Brueghel și urmașilor acestora.
Craesbeeck a fost elevul lui Adriaen Brouwer și contemporan cu David Teniers. Chiar dacă ar fi să trecem cu vederea subiectul extrem de neobișnuit, tabloul din colecția muzeului din Karlsruhe este o lucrare inconfundabilă de-a lui Craesbeeck în ceea ce privește stilul său, culorile și manevrarea luminii. De-a dreptul îngrozitor!