Noaptea

A sosit timpul! După cum știți, în fiecare duminică a lunii acesteia vă prezentăm colecția Muzeului Kunstmuseum din Berna, Elveția. Am ajuns deja la a treia operă din Septembrie : )

Pictura Noaptea de Ferdinand Hodler pare pesimistă și sumbră. Într-un peisaj sumbru, înconjurat de șapte figuri adormite, se vede un bărbat puternic luptându-se cu o creatură învăluită în negru. Este izbitor faptul că figura din centrul tabloului, care pare să fi fost trezită parcă dintr-un coșmar, are trăsături faciale similare cu cele ale lui Ferdinand Hodler. Figura întunecată, cu mantie, personifică moartea ca o intensificare a somnului. Tabloul reflectă frica artistului de moarte, care l-a urmărit încă din copilărie, ca urmare a numeroaselor tragedii din familia sa. Astfel se poate explica motivul pentru care Hodler a scris pe spatele pânzei: "Există multe persoane care se culcă seara pentru a se odihni, dar care nu se trezesc dimineața".

Hodler s-a simțit dezavantajat și neînțeles pe tot parcursul vieții sale. După o copilărie marcată de sărăcie lucie și după ce a trebuit să lupte ca adult împotriva gusturilor dominante ale perioadei, a creat o reprezentare simbolică a propriei sale existențe în tabloul Noaptea: ca artist luptător, el este neînțeles de contemporanii săi care dorm în jurul său. Tabloul este, de asemenea, o reprezentare a vieții amoroase complexe a lui Hodler. În acea perioadă, el era împărțit între două femei: femeia care zace în stânga tabloului reprezintă iubita sa, Augustine Dupin, în timp ce figura din dreapta tabloului este prima sa soție, Berta Stucki. Noaptea nu este reprezentată aici în primul rând de întuneric, ci de somn. Elementele cruciale ale compoziției sunt liniile orizontale paralele ale figurilor culcate și alinierea lor mai mult sau mai puțin simetrică. Acest lucru dezvăluie credința lui Hodler în principiul formal al "paralelismului", prin intermediul căruia încearcă să confere picturilor sale o mai mare putere expresivă.

Noaptea a fost interzisă de la o expoziție la Muzeul Rath din Geneva în 1891 din motive morale. În urma protestelor publice, Hodler a expus tabloul în Palais Electoral și a cerut un franc elvețian ca taxă de intrare. Controversa din presă a contribuit la atragerea unei mulțimi uriașe pentru a vedea lucrarea. Cu câștigurile sale de aproximativ 1000 de franci elvețieni obținute în urma acestei expoziții, Hodler și-a putut permite călătoria la Paris pe care și-o dorea de mult, unde și-a început cariera internațională.