Drumul spre Vétheuil

Artist preeminent al impresionismului francez, Claude Monet a fost mai presus de toate un peisagist care a pictat efectele de lumină cu o pricepere de neegalat. Născut la Paris, a crescut în Normandia și a învățat despre pictura în aer liber cu Eugène Boudin și Johan Barthold Jongkind. Deși a petrecut cea mai mare parte a anilor 1870 în Argenteuil, la vest de Paris, în apropierea râului Sena, în 1878 s-a mutat mai mult spre vest, spre Vétheuil, unde va locui puțin peste trei ani. Aceasta a fost o perioadă dificilă din punct de vedere economic pentru Monet, când el și soția sa Camille, împreună cu fiul lor cel mic, au împărțit casa cu familia Hochedé. Casa în care au locuit împreună se afla la drumul principal spre Vétheuil, pe care Monet l-a inclus în acest tablou. Monet a pictat cinci vederi ale drumului spre Vétheuil, venind din direcția La Roche Guyon, acesta fiind ultimul din serie. Trei dintre aceste compoziții înfățișează drumul în timpul iernii și constituie exemple ale faimoaselor efecte de zapadă ale lui Monet. Această lucrare ne arată drumul în timpul toamnei. Paleta colorată a artistului este organizată în jurul drumului care se îndepărtează și dispare într-un punct central al tabloului, o compoziție clasică a tablourilor cu tematica peisajelor. Lucrarea a fost achiziționată de Duncan Phillips în tinerețe și a făcut parte din colecția sa în 1921, când și-a deschis porțile publicului. El a recunoscut importanța lui Monet pentru o întreagă generație de pictori americani care au mers la Giverny pentru a studia impresionismul francez împreună și alături de marele maestru al luminii exterioare și al peisajului. După cum ar fi spus chiar Monet când stătea în fața casei lui arătând de jur împrejur, "Acesta este atelierul meu!".