Charles William Pollard
Acum două săptămâni una din utilizatoarele noastre, Cleda, mi-a scris un email. Ea a împărtășit povestea fratelui ei Charles, care era un artist și profesor de arte însă a murit prea tânăr - în 1965, doar patru zile după ce a împlinit douăzeci și nouă de ani. M-am îndrăgostit de lucrările sale, așa că am decis să prezint una din picturile sale, care mi se pare o versiune modernă a motivului clasic al naturii idilice, intitulat de către sora lui Solitudinea Naturii .
Natura era un motiv frecvent pentru Charles William Pollard. El picta din imaginație -multe din lucrările sale sunt locuri îndepărtate pe care nu le-a văzut niciodată căci el a călătorit rareori. A pictat scene incredibile din deșert, vapoare și marea, castele, vulcani, sate ciudate care amintesc de Mediterană. El a pictat de asemenea naturi moarte, animale, și uneori femei sau copii. Cu toate ca este dificil să descoperi de unde își trage inspirația, creația aceasta în particular îmi reamintește de peisajele fantastice ale lui Max Ernst.
El a scris în eseul său :
"Îmi amintesc multe momente glorioase din viața mea, însă din toate, solitudinea Naturii și minunățiile ei îmi sunt cele mai dragi. Presupun că de la Natura mea mi-am găsit pasiunea de a scrie și a picta. Aceste două activități mă devorează complet. În ambele am stări de spirit trecătoare, și cu toate că stilul meu nu se schimbă prea mult, aceste stări de spirit se schimbă.
Am ajuns să cred că imaginația mea este singura mea posesiune, aplicată pe diverse căi - mintea și mâinile. Fără ele, viața mi s-ar părea lipsită de sens.
Cred că am propriul "Walden's Pond" precum spunea Thoreau. Singura mea dorință este să fac alți oameni fericiți sau măcar sa îi împing să gândească uneori."