Edvard Munch
Vocea, a fost prezentată ca fiind prima lucrare dintr-o serie pe care Munch a numit-o Studiu în serie: Iubirea. Seria aceasta a fost începutul a ceea ce mai târziu urma să fie numit Friza vieții.
De la începutul anilor 1890, se simte mai puternic ideea de stare de spirit în picturile lui Munch. Putem obeserva acest lucru în Vocea, unde nuanțele intense de albastru precum și liniile lungi și ritmice care reflectă curbele țărmului, conferă tabloului o senzație de misticism natural. În lucrările lui Munch din această perioadă putem simți influențe din partea lui Whistler, Böcklin, Van Gogh și Gauguin.
Inspirație pentru Vocea a fost natura din împrejurimile Åsgårdstrand, unde Munch își petrecea de obicei verile. Raza lunii ce se reflectă în apă a fost interpretată ca fiind un simbol falic, subliniind conținutul erotic al tabloului. Potrivit spuselor lui Munch, femeia din prim-plan face referire la amintirea primei sale iubiri, Milly Thaulow, o femeie măritată pe care a cunoscut-o în 1885 și la care mai târziu s-a referit în notițele sale drept doamna Heiberg.
Pentru mai multe detalii, poți vizita revista noastră online DailyArt, unde am strâns o colecție de fotografii în articolul "Viața lui Edvard Munch în poze” - unele dintre ele sunt foarte interesante. Sperăm să vă facă plăcere!