Învierea

Iisus Hristos triumfător este reprezentat deasupra mormântului săpat în stâncă. Indiferența a doi soldați, încă adormiți, contrastează cu surpriza manifestată de cel din stânga. În peisajul de fundal este lumina simbolică a zorilor, legată de scena din prim-plan. 

Prin organizarea figurilor și utilizarea variațiilor de teren pentru a defini diferitele baze ale picturii, acest panou nu este diferit de celelalte din aceeași serie. Volumele stâncoase umflate, pictate într-o gamă largă de culori maro, sunt folosite pentru a conferi o anumită adâncime spațiului. 

Dificultățile perceptibile în concepția figurii lui Hristos, parțial ascunse de mantie, sunt legate, de fapt, de poziția panoului în structura de ansamblu a piesei de altar: tocmai pentru că a fost așezat pe al treilea și cel mai de sus rând, pictorul a căutat, prin mărirea înălțimii părții superioare a corpului, să compenseze distorsiunile rezultate din unghiul de vedere al observatorului. Pe de altă parte, tema în discuție invită la sugestia unei mișcări ascendente a figurii, motiv pentru care pictorul a investit în teatralitatea gesturilor și a ridicat un capăt al mantiei într-un vârf ascuțit. Aspectul tumultuos al pliurilor, împreună cu o anumită consistență în tipologia fețelor reprezentate, este unul dintre aspectele care ajută la standardizarea diferitelor panouri ale acestei lucrări pictate colectiv. 

Lucrarea de repictare care se vede clar în partea superioară a altarului a rezultat din încercările făcute (deja la o dată ulterioară scoaterii picturilor din pozițiile lor inițiale în secolul al XVII-lea) de a ascunde suportul care ar fi fost inițial mascat de structura piesei de altar în sine. 

Ei bine, astăzi este Duminica Învierii. Paște Fericit tuturor creștinilor! 

P. S. Patimile lui Hristos au fost pictate de multe ori de-a lungul istoriei artei; citiți despre asta aici.