La prânz

Pictorii Skagen (dacă nu aţi auzit de ei, verificaţi arhivele noastre), inclusiv Anna Ancher, sunt adesea asociaţi cu mişcarea naturalistă, care a avut drept scop reprezentarea lumii cât mai exact cu putinţă. Însă dacă explorăm felul în care Anna Ancher îşi construieşte lucrările, descoperim cum simplifică şi împerechează înapoi subiectele pe care le descrie. Poate că picturile ei în fond nu sunt aşa de naturaliste şi fidele realităţii?

Inspiraţia ei de a simplifica arta provine din diferite surse. Când Anna Ancher a petrecut şase luni în Paris în 1889 ca să participe la târgul mondial, a studiat sub faimosul pictor Puvis de Chavannes. El era cunoscut pentru împerecherea imaginilor sale şi scoaterea în evidenţă a aspectelor monumentale. În acelaşi timp, un val de interes pentru artă Japoneză a măturat Europa. Vechiul profesor şi prieten al Annei Ancher, Karl Madsen, a jucat un rol important în această privinţă. El a publicat o carte despre pictura Japoneză în 1885 şi s-a asigurat că artiştii Danezi devin familiari cu calităţile speciale ale artei japoneze, incluzând subiectele decupate din scurt şi abolirea perspectivei în modul Vestic.

Armată cu asemenea inspiraţie, Anna Ancher şi-a dezvoltat propriul stil. Ea va reveni adesea asupra aceluiaşi subiect din nou şi din nou. Repetând o singură temă i s-a permis să experimenteze diferite soluţii. A testat în ce măsură fundalul poate fi simplificat, cât de vid poate fi lăsat spaţiul picturii. În acest proces, pictura este redusă astfel încât se îndepărtează tot mai mult de la reprezentarea fidelă a lumii, în loc, devenind studii abstracte pe o pânză.

Pictura aparţine de colecţia Soro Kunstmuseum, însă puteţi privi pictura datorită Statens Museums for Kunst unde cea mai largă retrospectivă a pictoriţei daneze Anna Ancher este disponibilă până pe 24 Mai 2020.

P.S. Puteţi afla mai multe despre pictorii Skagen aici !

P.P.S. Aici veţi găsi 15 cărţi artistice pentru lectură în timpul carantinei.