Câmpuri verzi de grâu, Auvers

Ei bine, dacă nu vă plac tablourile verzi, vă rugăm să treceți astăzi la o altă lucrare de artă!

În mai 1889, după o perioadă de boală mintală, Van Gogh s-a internat de bună voie în azilul de la Saint-Paul-de-Mausole din Saint-Rémy. Un an mai târziu, căutând o schimbare și un nou început, s-a mutat în Auvers-sur-Oise, un sat la nord de Paris. El va rămâne acolo timp de două luni, producând o lucrare extraordinară înainte de moartea sa prin sinucidere în iulie 1890.

Pictat în ultimele luni ale vieții sale, Câmpuri verzi de grâu, Auvers reflectă legătura reînnoită a lui Van Gogh cu zona rurală de nord. În Auvers, și-a îndreptat atenția către biserica romanică, primărie și căsuțele cu acoperișe de paie, dar a creat și câteva peisaje lipsite de narațiune deschisă. Acest tablou este un astfel de peisaj „pur”: fără siluete, fără clădiri – doar câmp, drum și cer. Ierburile se unduiesc în vânt, pictate cu tușe largi de verde și albastru, punctate cu sclipiri de flori galbene. Două treimi din compoziție este dedicată câmpului vibrant de grâu, surprinzând natura în mișcare.

Pentru Van Gogh, mutarea spre nord a fost o oarecare întoarcere acasă. Tonurile aprinse și saturate ale sudului au făcut loc unor nuanțe mai reci și mai calmante. În pictura de astăzi, tușa sa energică animă suprafața cu mișcări ritmice, în special acolo unde câmpul se întâlnește cu drumul și cerul - un punct firav de liniște, într-o compoziție altfel învolburată. Deasupra capului, norii se transformă în turbulențe blânde, reluând dinamismul de dedesubt. Este atât de calm și vital!

P.S. Faceți un tur printre 5 tablouri emblematice cu natură, pictate de Van Gogh! Nu-i așa că  sunt spectaculoase?