Judith II (Salomè)

În ciuda furorii care a însoțit prima sa pictură, Judith I, în 1901, Klimt a revenit asupra subiectului opt ani mai târziu. Judith II are o ramă din lemn pe ambele părți. Rama este aurită, dar fundalul propriu zis al picturii nu mai este auriu, ci o culoare portocaliu roșie, intensă, caldă. După Sărutul, Klimt a încetat să folosească auriul ca un efect decorativ și a apelat în schimb la culoare. La fel ca în Judith I, Klimt și-a reprezentat modelul cu legături fine de pânză în jurul gâtului, separându-i capul de trup. Trunchiul ei este expus parțial de rochie, care pare a-i cădea de pe umeri, iar corpul ei este decupat de marginea ramei picturii. La fel ca și în prima pictură, capul lui Holofern este amputat în mod dramatic, nu numai la gât, dar și de-a lungul feței lui, de data aceasta de o fâșie de țesătură, mai degrabă decât de ramă. Juxtapunerea nuditații jucăușe, cochete și a violenței este în continuare șocantă, iar detaliul bijuteriei, ornamentele de păr și fundalul decorat se adaugă contrastului neliniștitor.