Autoportret mare

Alt an cu obiceiuri vechi care mor greu este pe cale să treacă, rupem ultima foaie a calendarului și recunoaștem - a venit: rezoluția! Și exemplul anticipat întotdeauna de "același lucru, dar diferit", probabil cel mai naiv scop al anului, dar totuși un plan. Pentru anul următor am decis să rămân realist, foarte realist, "începând cu acest an, am timp până în 2018 să mă las de fumat", destul de realist... Este mult prea realist? Chuck Close este unul dintre fotorealiștii care contribuie la argumentul meu. Evoluând din arta pop, care, de asemenea, a recurs și la utilizarea fotografiei, fotorealismul îmbrățișează captarea neprelucrată a unei fotografii și o exprimă cât se poate de realist în pictură. Fotografia și pictura pot părea ca două entități antagoniste, dar chiar inventarea primei a influențat modul în care artiștii au lucrat și s-au confruntat cu pânzele lor. Unii susțin că fotografia a eliberat impresioniștii de limitele stricte ale reprezentării pentru a picta culorile și formele pe care am ajuns să le iubim. Așa că asta înseamnă că dacă nu sunt prea realist cu rezoluțiile mele, nu aș fi așa de inventiv cum erau impresionștii și aș putea sfârși anul meu următor într-un mod mai puțin colorat; sau ar trebui să văd lucrurile așa cum sunt ele în realitate? Voi să îmi spuneți, dacă ar fi să aveți portretul pictat în anul următor, v-ar plăcea să fie hiperrealist sau să exprime trăsături inventate? Artur Deus Dionisio vă dorește un Nou An minunat - și restului echipei DailyArt de asemenea, dar așteptați urările noastre oficiale până mâine :]