Măslini

Astăzi începem noul nostru parteneriat lunar - de data aceasta cu Galeriile Naționale ale Scoției. Au o colecție magnifică de artă, așa că fiți pregătiți pentru câteva vedete post-impresioniste! Dezvoltarea rapidă a lui Vincent van Gogh ca artist este una dintre cele mai mari povești ale artei vest-europene. Cariera sa de pictor a durat doar zece ani, dar în acel scurt timp el a evoluat dintr-un amator nepriceput într-un maestru cu adevărat original. Este o poveste cu momente de mare dramă, inclusiv lupta sa cu boala mintală care s-a terminat cu moartea sa timpurie. Cu toate acestea, picturile lui Van Gogh, nu sunt nici ilustrații ale vieții sale turbulente, nici rezultatele unei minți torturate. Ca pictor, el a avut o noțiune foarte clară despre misiunea sa artistică; el a simțit în mod profund viziunile asupra naturii și a omenirii și a lucrat cu multă perseverență pentru a dezvolta abordări ale desenului, culorii și compoziției care ar putea exprima ceea ce el numea "un sentiment uman sincer". 

Măslini a fost pictat în 1889, când Van Gogh stătea la Azilul Saint-Paul-de-Mausole din Saint-Rémy în Provence, în sudul Franței. Artistul a fost internat în acest azil în mod voluntar după căderea nervoasă pe care a suferit-o în apropiere de Arles la sfârșitul anului 1888. A fost o perioadă dificilă pentru Van Gogh, marcată de perioade de luciditate și încredere care s-au intercalat cu crize și accese de depresie prelungită. Când se simțea în stare, el picta în grădinile azilului sau în mediul rural din jur, unde se concentra asupra peisajelor cu chiparoși, priveliști ale munților și, mai ales, asupra livezilor de măslini abundente. 

Această pictură a fost probabil una din cele mai timpurii dintr-un grup de picturi cu măslini pe care le-a realizat în vara anului 1889. Există un desen energic creat cu pensulă și cerneală, care înfățișează aproape exact aceeași priveliște, iar stilul animat, spontan al ambelor lucrări sugerează că ele au fost studii făcute direct în fața temei. Compoziția simplă este dominată de contrastul dintre picăturilor de vopsea obișnuite, hașurate, care animă prim-planul înclinat și tușele de pensulă mai lungi, curbate, care înfățișează trunchiurile răsucite ale măslinilor sau ritmurile învolburate din frunziș. Cu toate acestea, culoarea pestriță din acest studiu este cea mai remarcabilă. 

Van Gogh surprinde cu măiestrie efectul luminii puternice filtrată printre copaci și bălțile de umbre reci de pe pământul de dedesubt. El a fost complet captivat de culorile schimbătoare ale livezilor de măslini. Cu câteva luni mai devreme, la 28 aprilie 1889, îi scrisese fratelui său Theo: "Dacă ai putea vedea măslinii în această perioadă a anului... Frunzișul de un argint pal și argintiu înverzind pe albastru. Și pământul portocaliu brăzdat. [...] - este un lucru de o asemenea delicatețe - atât de rafinat." 

Livezile de măslini au devenit unul dintre subiectele preferate ale lui Van Gogh în timpul șederii sale la Saint-Rémy, iar el a ajuns să vadă copacul ca fiind caracteristic pentru Provence. Dar era de asemenea și un subiect care avea o semnificație profundă pentru Van Gogh. În vara precedentă, el abandonase încercarea de a picta un subiect religios care îl înfățișa pe Hristos pe Muntele Măslinilor. Lui i s-a părut dificil să lucreze din imaginație și acum a simțit că este important să folosească natura ca punct de plecare. În picturile sale cu livezi de măslini, el a găsit un subiect care ar putea purta conotații religioase într-un mod natural și neforțat. Prin tușa de pensulă exagerată și prin culoarea vie a picturilor precum Măslinii, a reușit să exprime forțele motrice ale naturii care pentru el transmiteau ceva pasional, supranatural și etern.