Proxeneta by Johannes Vermeer - 1656 - 143 x 130 cm Proxeneta by Johannes Vermeer - 1656 - 143 x 130 cm

Proxeneta

ulei pe pânză • 143 x 130 cm
  • Johannes Vermeer - 1632 - December 1675 Johannes Vermeer 1656

Astăzi, alături de acest minunat tablou de Vermeer, ne începem parteneriatul de o lună cu muzeul Staatliche Kunstsammlungen Dresden. Colecția lor este incredibilă! În următoarele patru duminici, vă vom prezenta operele de artă găzduite de aceștia. Sper să vă placă!

(De asemenea, poate vă plac și calendarele noastre DailyArt 2020, pe care le vindem online, chiar aici.)

Mare parte din această pictură este ocupată de un covor. Putem recunoaște cu ușurință modelul, identificându-l drept un covor din Uşak, un loc din vestul Anatoliei, ce curpinde o lungă și bogată tradiție a fabricării covoarelor. Covorul din tablou poate fi datat undeva la începutul secolului al XVI-lea, datorită înnodăturilor albastre și medalionului din centru în formă de ceapă roșie. Covoarele în stil persan pot fi observate în multe alte picturi, măiestria cu care au fost lucrare fiind admirată intens.

În această pictură, Vermeer a aplicat dimensiunile mari ale scenelor istorice de la începutul carierei sale la o tematică a picturii de gen. Prin intermediul acestui nou stil au luat naștere și moduri diferite de a vedea și a picta. S-a poziționat alături de picturile realizate de un grup de artiști olandezi, ale căror zile de glorie datau deja de 30 de ani: Caravaggiștii din Utrecht. Începând cu Proxeneta, elemente din acest curent artistic au fost împrumutate, sau subtil inserate, în toate operele sale de mai târziu.

Se pare că Vermeer a început pictura cu intenția de a înfățișa o scenă ce cuprindea patru figuri aproape în mărime naturală. Grupul se află în spatele unei balustrade, unde aceștia stau așezați și comunică atât unii cu ceilalți, cât și cu privitorul, într-un spațiu foarte îngust. Vermeer ne prezintă o scenă calmă și veselă, față de care, la prima vedere, nu putem observa vreo greșeală de felul obiectificării: pretendentul îmbrăcat elegant plătește cu mâna dreaptă, în timp ce cu stânga pipăie sânul femeii. Nu este o coincidență faptul că mâinile care dau și primesc banii se află în centrul compoziției, care este despărțită în două jumătăți, pe orizontală, de balustradă.

P.S.: Aici puteți citi despre un alt secret descoperit în altă pictură realizată de Vermeer care se găsește în Dresda, faimoasa Fată citind o scrisoare la o fereastră deschisă. <3