Frederick Carl Frieseke
E timpul pentru ceva de vară!
Întrebat despre obiectivele sale artistice, Frederick Frieseke a declarat: „Este soare, flori în soare; fete la soare; nud în lumina soarelui.” Accentul pus pe lumină îl definește pe Frieseke ca un discipol al impresioniștilor. Spre deosebire de impresioniști, însă, Frieseke și-a concentrat atenția nu asupra cadrului natural, ci asupra figurii feminine și a vieții private a femeilor. Femeile lui Frieseke erau femei așa cum le-ar putea visa orice bărbat lumesc, senzuale și ornamentale, luând parte la activități politicoase, domestice, „feminine”: îmbrăcându-se, aranjând flori, relaxându-se pe un divan sau, ca aici, luând ceaiul în grădină.
Umbrela de soare din grădină evocă plăcerea senină a unei veri în peisajul rural francez. Decorul este grădina casei soților Frieseke din Giverny, aproape de casa și grădinile venerabilului pictor impresionist Claude Monet. Femeia așezată este soția artistului, Sadie, grădina fiind creația ei specială. Frieseke o înfățișează ca pe o femeie cultivată, iubitoare de timp liber, a cărei lectură este întreruptă de sosirea unui vizitator (sau a vizitatorilor), pentru că noi, privitorii, suntem cei care o distragem pe Sadie de la cartea ei și o îndeamnăm să ne fixeze cu o privire întrebătoare. Orice mică dramă ce ar putea apărea în urma unei asemenea întâlniri este pe deplin eclipsată de strălucirea grădinii și mai ales de umbrela de soare japoneză, care îmbogățește scena cu culori învolburate.