Femeia în rochie cu dungi

Vuillard a fost unul din gruparea Nabi a unor tineri artiști formată în jurul anului 1890. Cuvântul înseamnă profet în ebraică. Ei au respins impresionismul și au considerat ca mecanică și nepotrivită artei acțiunea de a reproduce aparența lumii naturale. Inspirate de lucrările lui Gauguin și poezia simbolistă, picturile lor evocă și nu precizează, sugerează și nu descriu. 

Vuillard a pictat Femeia în rochie cu dungi, una din cinci decorațiuni pictate în 1895 pentru Thadée Natanson, editorul jurnalului de avangardă La Revue Blanche și soția sa Misia Godebska, o pianistă de succes și o mare patroană a artiștilor. Cele cinci lucrări sunt de diferite dimensiuni și orientări, reprezentând interioare de sine stătătoare într-o atmosferă intimă, principalul subiect al lui Vuillard. Toate au armonii bogate realizate într-o gamă restrânsă de culori și aranjate în structuri complicate. Vuillard a fost un adept al ideei simboliste a sinesteziei conform căreia un simț îl poate evoca pe altul, astfel în Femeia în rochie cu dungi bogăția roșurilor lui Vuillard ar putea îndemna la trăirea bogăției acordurilor muzicii interpretate de Misia.